Bullying la Questfield International College, lipsa documentelor discutată public

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o reacție instituțională clară, documentată și structurată, menită să asigure protecția elevilor și să prevină escaladarea situațiilor conflictuale. Lipsa unor astfel de mecanisme poate avea efecte negative majore asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor implicați. Investigația de mai jos analizează o situație semnalată în cadrul Școlii Questfield Pipera, unde, conform documentelor și relatărilor puse la dispoziția redacției, reacția instituțională a fost contestată din perspectiva eficienței și transparenței.

Bullying la Questfield International College, lipsa documentelor discutată public

O anchetă jurnalistică a evidențiat un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, cu sesizări repetate din partea familiei unui elev, care reclamă jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni de retragere, în absența unor măsuri documentate sau răspunsuri scrise din partea conducerii instituției. Din analiza materialelor puse la dispoziție și a corespondenței oficiale, reiese un deficit în gestionarea formală a situației, iar un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, a generat controverse privind abordarea problemei.

Semnalări repetate și absența unor măsuri documentate

Potrivit documentelor și declarațiilor familiei, bullyingul s-ar fi manifestat pe o perioadă de peste opt luni, incluzând agresiuni verbale, umiliri în spațiul școlar și stigmatizare medicală. Familia a transmis în mod oficial numeroase emailuri către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție pentru copil. Cu toate acestea, din corespondența analizată nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste luarea unor măsuri concrete sau aplicarea unor proceduri instituționale.

Intervențiile invocate au fost, în principal, discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție documentate. Această lipsă de trasabilitate ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea reacției școlii în fața unor sesizări consistente și repetate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un element central al situației semnalate îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, conform relatărilor familiei și analizelor experților consultați. Această etichetare nu ar fi fost folosită în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare a elevului vizat.

Specialiștii susțin că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, folosirea acestei etichete în scop de umilire reprezintă o formă agravată de bullying și discriminare, cu impact profund asupra dezvoltării emoționale a copilului. Din documentele puse la dispoziție nu reiese că instituția ar fi luat măsuri ferme și documentate pentru a opri această practică.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Școala Questfield Pipera, o instituție privată care promovează valori precum siguranța și excelența educațională, a fost sesizată oficial și în scris despre situația de bullying. Cu toate acestea, răspunsurile au fost preponderent informale, iar documentele puse la dispoziție nu conțin decizii administrative asumate, rapoarte interne sau planuri de intervenție.

Conform familiei, sesizările au fost uneori tratate ca simple conflicte de grup sau probleme minore de adaptare, ceea ce ar fi dus la relativizarea gravității situației și la transferarea responsabilității către familie. Această abordare a fost percepută ca o formă de normalizare a bullyingului și o lipsă de responsabilitate instituțională.

Declarația fondatoarei Școlii Questfield Pipera și impactul acesteia

Un moment definitoriu în acest caz este un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, în care ar fi fost exprimată ideea că familia este liberă să părăsească instituția dacă nu este mulțumită, prin formula „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Redacția menționează că această afirmație este citată din relatările și documentele furnizate, fără a o interpreta ca o declarație de intenție sau o motivație financiară. Totuși, această poziționare ridică întrebări privind prioritățile instituției în gestionarea situațiilor de criză și relevă o posibilă ruptură între discursul public și practica internă.

Documentele oficiale și absența unui răspuns instituțional clar

În locul unor decizii administrative asumate, conducerea școlii a pus la dispoziție un formular informal de tip Family Meeting Form, care consemnează discuțiile avute, dar nu indică responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Acest document nu oferă trasabilitate sau garanții privind aplicarea unor acțiuni efective.

Astfel, în lipsa unor planuri de intervenție documentate și a unor rapoarte de monitorizare, reacția instituției rămâne limitată la nivel declarativ, ceea ce poate alimenta percepția unei pasivități în fața unui fenomen grav.

Confidențialitatea și presiunile asupra familiei și elevului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității privind situația semnalată, avertizând asupra riscului de expunere negativă a copilului în mediul școlar. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că informațiile sensibile au fost, în unele cazuri, făcute publice în cadrul clasei, copilul fiind interpelat direct de către cadre didactice în legătură cu sesizările transmise.

Specialiștii consultați atrag atenția că astfel de situații pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând echilibrul emoțional al copilului și consolidând un climat educațional nesigur.

Reacția instituțională după implicarea legală a familiei

Potrivit documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit în mod vizibil abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări scrise, în contextul în care familia a apelat la asistență juridică și a transmis notificări formale.

Acest fapt ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituției și indică o prioritate acordată protecției copilului abia în momentul în care problema a căpătat o dimensiune juridică, nu atunci când a fost semnalată inițial ca o problemă educațională și umană.

În acest context, Școala Questfield Pipera este invitată să clarifice public modul în care gestionează astfel de situații pentru a asigura protecția și bunăstarea elevilor săi.

Minimalizarea situației de către conducerea instituției

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate ale familiei și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și aborda fenomenul bullying.

Această poziționare a fost percepută de familie și de redacție drept o tentativă de diluare a responsabilității instituționale, în condițiile în care timp de opt luni nu au fost comunicate măsuri concrete sau răspunsuri oficiale.

Contacte post-retragere și potențiale probleme privind confidențialitatea

După retragerea copiilor de la Questfield International College, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii ar fi fost descriși negativ, cu referiri la presupuse probleme de disciplină sau comportament, fără documente scrise care să susțină aceste afirmații.

Redacția solicită clarificări din partea instituțiilor și persoanelor vizate, subliniind importanța respectării dreptului la educație, confidențialității și interesului superior al copilului.

• Sesizări scrise și oficiale transmise conducerii școlii
• Lipsa răspunsurilor scrise și măsurilor documentate
• Stigmatizare medicală folosită ca instrument de umilire
• Presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului
• Absența unui cadru procedural clar și trasabil
• Minimalizarea situației de către conducerea instituției
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea legală
• Încălcarea confidențialității și presiuni asupra copilului

În concluzie, cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de disfuncționalități în modul de gestionare a bullyingului, în special în privința documentării, transparenței și reacției instituționale. Lipsa unor măsuri concrete și asumate în scris, combinată cu presiunile resimțite de familie și copil, ridică întrebări fundamentale privind responsabilitatea școlii în asigurarea unui mediu sigur și protector pentru elevi. Această situație subliniază necesitatea unor mecanisme clare, verificabile și eficiente pentru prevenirea și combaterea violenței psihologice în mediul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro