Cum a devenit Târgu Jiu „orașul lui Brâncuși” și ce merite are Arethia Tătărescu

În cultura românească, legătura dintre un artist emblematic, o inițiativă civică și un spațiu cu valoare patrimonială creează o poveste care depășește biografia individuală. Astfel, întâlnirea dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu pe Strada Polonă nr. 19 din București relevă un dialog între artă, memorie și comunitate, ilustrând felul în care patrimoniul cultural se construiește prin colaborare și angajament. Această conexiune simbolizează nu doar o întâlnire a formelor și ideilor, ci și o rețea socială care a făcut posibilă consacrarea lui Brâncuși în spațiul public românesc și păstrarea acestei moșteniri în timp.

Cum a devenit Constantin Brâncuși punct de reper cultural și ce rol a avut Casa Tătărescu în această poveste

Parcursul artistic și social al lui Constantin Brâncuși se articulează prin momente-cheie, dintre care realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu ocupă un loc central. Această lucrare publică s-a născut dintr-o inițiativă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu, care a știut să construiască cadrul civic și cultural pentru ca Brâncuși să revină „acasă”. Dincolo de acest context, puntea umană reprezentată de Milița Petrașcu, ucenica directă a sculptorului, a facilitat comunicarea și colaborarea, iar Casa Tătărescu din București, unde se păstrează lucrări realizate de aceasta, devine un loc care leagă palpabil aceste nume, transformându-se într-un spațiu al memoriei și al patrimoniului viu.

Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a unei epoci

Arethia Tătărescu, născută Piteșteanu, a fost o figură marcantă a vieții culturale și civice din Gorj în prima jumătate a secolului XX. Cu studii în Belgia și o experiență de profesoară de pian, ea a condus Liga Națională a Femeilor Gorjene, aducând o disciplină și o rigoare care au transformat inițiativele culturale într-un proiect coerent de dezvoltare locală. Prin campanii de strângere de fonduri, organizare și negociere, Arethia a asigurat cadrul material și instituțional pentru realizarea unor obiective majore de memorie și patrimoniu, printre care Muzeul „Alexandru Ștefulescu” și, desigur, ansamblul de la Târgu Jiu.

Drumul spre Brâncuși: o întâlnire facilitată de Milița Petrașcu

Înainte ca Arethia Tătărescu să îl invite pe Constantin Brâncuși să realizeze monumentul dedicat eroilor din Primul Război Mondial, propunerea a fost adresată Miliței Petrașcu, ucenica sculptorului. Aceasta a recomandat cu fermitate colaborarea cu Brâncuși, considerându-l artistul cel mai potrivit pentru un astfel de proiect. Această intervenție umană a fost esențială pentru ca dialogul dintre comunitatea gorjeană și artist să se concretizeze într-un ansamblu monumental, care a fost acceptat și realizat cu o implicare emoțională profundă din partea sculptorului.

Ansamblul de la Târgu Jiu: un proiect cultural și urban

Ansamblul de la Târgu Jiu, compus din Calea Eroilor, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Coloana Infinitului, reprezintă o realizare complexă ce depășește simpla sculptură. Inițiat în 1935, proiectul a fost susținut financiar și logistic atât de Liga Națională a Femeilor Gorjene, cât și de guvernul condus de Gheorghe Tătărescu. Traseul urban care unește apele Jiului cu zona cazărmilor a fost gândit ca o experiență simbolică și rituală, iar fiecare element al ansamblului capătă o semnificație aparte în acest context. Astfel, sculpturile nu sunt doar obiecte artistice, ci componente ale unui discurs public despre memorie și identitate.

• 1937: execuția Porții Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii;
• 1938: realizarea Coloanei Infinitului, turnată la uzina din Petroșani;
• 27 octombrie 1938: inaugurarea oficială a ansamblului în prezența lui Constantin Brâncuși și a unor oficiali și membri ai clerului.

Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii și al continuității

Casa Tătărescu situată pe Strada Polonă nr. 19 în București păstrează o legătură directă cu povestea brâncușiană prin prezența lucrărilor realizate de Milița Petrașcu, ucenica sculptorului. Printre acestea se numără o bancă și un șemineu sculptate cu o estetică ce reflectă influența lui Brâncuși, dar adaptată contextului intim al unui interior. Această casă joacă rolul unui punct de legătură între trecut și prezent, între dimensiunea monumentală a operei lui Brâncuși și experiența cotidiană a artei trăite în spațiul privat.

Legătura dintre Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu: o rețea culturală

Interacțiunea dintre cei trei actori relevă modalitatea în care arta modernă devine parte a unei construcții sociale. Constantin Brâncuși, prin limbajul său sculptural, a adus o nouă viziune asupra formei, iar Arethia Tătărescu a transformat această viziune într-un proiect concret de comunitate. Milița Petrașcu, în rolul de ucenică și mesager, a facilitat această colaborare, asigurând o continuitate între creația artistului și realizările culturale locale. Astfel, ansamblul de la Târgu Jiu și Casa Tătărescu sunt două puncte de pe o hartă a memoriei și a patrimoniului care se completează reciproc.

Coloana Infinitului: simbol și rezistență

Coloana Infinitului, o componentă centrală a ansamblului de la Târgu Jiu, este un simbol al memoriei și al recunoștinței perpetue. Turnată în fontă alămită și susținută de un ax metalic, această coloană de aproape 30 de metri înălțime combină măiestria tehnică cu o idee de verticalitate repetitivă care exprimă o continuitate a sacrificiului. În istoria sa, Coloana a trecut prin momente dificile, fiind supusă unor tentative de demolare în perioada comunistă, fapt care subliniază nu doar valoarea artistică, ci și încărcătura ei simbolică puternică pentru societatea românească.

Expoziția recentă și aniversarea Brâncuși: redescoperirea și reevaluarea operei

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, găzduită între 2023 și 2024 de Muzeul Național de Artă Timișoara, a reunit peste o sută de opere, inclusiv sculpturi, fotografii și fragmente filmate, evidențiind impactul și relevanța operei brâncușiene în context național și internațional. Aceasta a fost una dintre cele mai ample manifestări dedicate artistului în ultimele decenii, atrăgând peste 130.000 de vizitatori. Anul 2026, când se vor împlini 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși, promite o serie de evenimente culturale internaționale care vor continua să reafirme semnificația sa în arta modernă.